Prun Pescarus – un soi romanesc de mare valoare, apreciat pentru fructele sale mari, dulci si aromate, dar si pentru productivitatea ridicata, rezistenta excelenta la ger si adaptabilitatea remarcabila la conditiile de clima din tara noastra. Este un soi de coacere mijlocie spre tarzie, cultivat atat in livezile comerciale, cat si in gradinile familiale, datorita calitatii deosebite a fructelor si comportamentului stabil in productie.
Fructele de Prun Pescarus se remarca prin culoarea lor albastru-inchis, pulpa aurie si consistenta, cu un gust dulce-acrisor, specific prunelor romanesti traditionale. Soiul este potrivit pentru consum proaspat, dar si pentru prelucrare – gemuri, compoturi, sucuri, prune uscate sau distilate de calitate superioara (tuica, palinca).
Origine si raspandire
Soiul de prun Pescarus este un soi romanesc obtinut prin programele de ameliorare pomicola de la Statiunea de Cercetare Pomicola din Dragasani. Scopul crearii sale a fost acela de a combina gustul excelent al prunelor traditionale romanesti cu rezistenta la boli si ger, pentru a oferi un soi stabil si productiv, adaptat perfect conditiilor pedoclimatice din tara noastra.
In scurt timp, Pescarus a devenit unul dintre cele mai apreciate soiuri romanesti, cultivat cu succes in regiunile Oltenia, Muntenia si Banat, dar si in zonele colinare din Ardeal.
Descrierea pomului si a fructelor
Pomul de prun Pescarus are vigoare mijlocie spre mare, cu o coroana echilibrata, semiglobuloasa si ramuri roditoare puternice. Intra devreme pe rod, in 3–4 ani de la plantare, si produce constant, oferind recolte bogate si regulate.
Fructele sunt mari, cu o greutate medie de 35–45 g, avand o forma ovala alungita si o culoare albastru-inchis, acoperita cu un strat fin de pruina cenusie, care le confera un aspect comercial atractiv.
Pulpa este galben-aurie, ferma, densa si suculenta, cu gust dulce-acrisor echilibrat si aroma intensa. Samburele este mijlociu si se detaseaza usor de pulpa – o trasatura importanta atat pentru consum, cat si pentru procesare.
Prunele Pescarus au o textura consistenta si o rezistenta buna la transport si pastrare, fiind foarte apreciate pe piata fructelor proaspete, dar si in industria alimentara.
Perioada de inflorire si recoltare
Soiul de prun Pescarus are o inflorire mijlocie spre tarzie, in perioada 10–20 aprilie, ceea ce il fereste de ingheturile timpurii de primavara. Florile sunt albe, numeroase si fertile, asigurand o buna legare a fructelor chiar si in conditii climatice variabile.
Perioada de coacere este intre 15 si 30 august, in functie de zona si de conditiile climatice. Fructele se coc uniform si se pot pastra pe pom cateva zile fara a-si pierde consistenta sau aroma.
Conditii de cultura si rezistenta
Prunul Pescarus prefera solurile fertile, reavene, bine drenate, cu textura lutoasa sau luto-nisipoasa, si o expunere insorita pentru a asigura acumularea de zaharuri si o colorare intensa a fructelor.
Este un soi rezistent la ger si tolerant la seceta, comportandu-se foarte bine in zonele cu ierni reci si veri calduroase. Prezinta o rezistenta buna la boli, in special la monilioza si patarea frunzelor, si raspunde bine la taieri de intretinere.
Datorita acestor calitati, Pescarus este considerat un soi robust, stabil si usor de intretinut, potrivit atat pentru fermele pomicole, cat si pentru culturile familiale.
Prunul Pescarus este un soi romanesc complet, care imbina traditia si productivitatea cu rezistenta si calitatea. Fructele sale mari, colorate si parfumate aduc in fiecare livada gustul autentic al prunelor romanesti, fiind ideale pentru orice tip de cultura.
