Par Monica – un soi romanesc valoros, creat pentru a raspunde conditiilor climatice din tara noastra, apreciat pentru fructele mari, dulci, zemoase si aromate, precum si pentru rezistenta buna la boli si productivitatea ridicata. Este un soi de toamna, echilibrat si stabil, ideal atat pentru consumul proaspat, cat si pentru industrializare.
Soiul de par Monica combina eleganta si gustul perefect al fructelor de calitate superioara cu robustetea si adaptabilitatea unui soi autohton, fiind o alegere excelenta pentru pomicultorii care isi doresc o cultura rentabila si rezistenta in timp.
Origine si raspandire
Parul Monica este un soi romanesc obtinut de cercetatorii de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Pitesti – Maracineni, prin incrucisarea soiurilor Williams si Hardenpont. Din aceste doua linii genetice a mostenit atat calitatile gustative deosebite, cat si o buna rezistenta la boli si la conditiile variate de mediu.
In prezent, este unul dintre cele mai apreciate soiuri autohtone, cultivat in toate regiunile pomicole ale tarii – Arges, Valcea, Dambovita, Bistrita, Mures, Maramures si Calarasi – fiind preferat atat in livezile comerciale, cat si in gradinile familiale.
Descrierea pomului si a fructelor
Pomul de par Monica are vigoare mijlocie, cu o coroana echilibrata, bine ramificata si aerisita. Intra pe rod destul de devreme, in 3–4 ani de la plantare, si produce constant recolte bogate. Este un soi foarte stabil si adaptabil, capabil sa ofere productii bune chiar si in ani mai dificili.
Fructele sunt mari, cu o greutate medie de 200–250 g, avand o forma piriforma, alungita si eleganta. Culoarea de baza este galben-verzuie, acoperita partial de un roșu-portocaliu delicat pe partea expusa la soare. Aspectul este placut si comercial, iar fructele se remarca prin uniformitate si luciu natural.
Pielita este subtire si neteda, iar pulpa este alb-galbuie, fondanta, fina si foarte suculenta. Gustul este dulce, aromat si echilibrat, cu o aroma placuta si intensa, specifica soiurilor de desert.
Fructele de Monica sunt excelente pentru consumul in stare proaspata, dar pot fi utilizate si pentru preparate culinare, compoturi sau gemuri fine.
Perioada de inflorire si recoltare
Soiul par Monica are o inflorire mijlocie, in perioada 20–30 aprilie, fiind ferit de ingheturile tarzii de primavara. Florile sunt mari, albe-rozalii, rezistente si bogate in polen. Este un soi autofertil partial, dar pentru o productie maxima se recomanda plantarea impreuna cu soiuri polenizatoare precum Williams, Conference sau Untoasa de Geoagiu.
Perioada de recoltare este intre 15 si 30 septembrie, iar fructele ajung la maturitate de consum la inceputul lunii octombrie. Se pastreaza foarte bine pana in lunile decembrie-ianuarie in conditii de depozitare optime, mentinandu-si gustul si textura fondanta.
Conditii de cultura si rezistenta
Monica este un soi foarte adaptabil, care se dezvolta bine pe soluri fertile, profunde si bine drenate, dar suporta si solurile mai sarace, daca sunt corect intretinute. Preferinta sa este pentru zonele cu expunere sudica, unde fructele capata coloratia frumoasa si aroma intensa.
Prezinta o rezistenta buna la boli, in special la rapan si fainare, ceea ce permite reducerea numarului de tratamente fitosanitare. Rezistenta la ger este foarte buna, facandu-l ideal pentru culturile din zonele colinare si chiar submontane.
Soiul Monica este cunoscut pentru productivitatea sa ridicata si constanta, calitatea fructelor si usurinta in intretinere.
